Din afirmatia inteleptului George Washington Carver, care spune ca „ educatia este cheia deschiderii usii de aur catre libertate”, s-ar putea concluziona ca pedeapsa fizica, care in mod normal inseamna privarea libertatii mentionate, este o eroare grava.
Pedeapsa fizica depaseste cu mult consecintele sale dezastruoase asupra dezvoltarii copilului. Desi este greu uneori ca parintii sa lupte impotriva neascultarii unui copil, lovirea lui nu este niciodata cea mai buna solutie. Cu siguranta exista o alternativa mai buna pentru educatia copilului.
Ce este pedeapsa fizica?
Fiecare lovitura pe care un parinte o da unui copil lasa o amprenta care condamna mai mult decat invata, ceea ce induce frica mai mult decat dorinta de a face bine.
Astfel, educarea copiilor prin lovire este mai mult un obstacol in calea dezvoltarii lor decat un ajutor pentru ei insisi. In plus, atunci cand se vorbeste despre pedeapsa fizica se face referire si la impingere, scuturare, ciupire sau faimoasa palma.
In mod logic, consecintele utilizarii violentei fizice in educatie provoaca la copil o serie de reactii care nu sunt in niciun caz de dorit. Copiii tind sa imite ceea ce vad. Astfel, daca in viata lor de zi cu zi loviturile sunt obisnuite, atunci vor considera ca nu este nimic gresit sa-i loveasca pe ceilalti daca cineva foloseste loviturile ca instrumente pentru a atinge un scop.
Consecintele pedepsei fizice asupra copilului
In general, consecintele sunt intotdeauna negative, mai ales pe termen lung. Si daca se adauga la aceasta forma gresita de educatie, privarea de libertate si o atmosfera tensionata, problemele emotionale vor tinde sa se inmulteasca.
Lovirea unui copil ii inhiba autonomia, ii intrerupe initiativa si ii limiteaza capacitatea de a rezolva problemele si de a se iubi. Acest lucru afecteaza stima de sine si ii starneste asteptari negative.
De asemenea, limiteaza dezvoltarea inteligentei sale, interfereaza dramatic in procesul de invatare.
Pedeapsa fizica trezeste sentimente de abandon, tristete si singuratate: copilul se va simti inutil. Incetul cu incetul isi va pierde stima de sine.
Viziunea sa asupra lumii va deveni treptat o imagine intunecata, negativa si amenintatoare. Acest lucru trezeste in copil sentimentele de ura, resentimente si nevoia de a fugi fara sa stie cat de departe. In plus, ii va arata ca cel mai bun mod de a face fata emotiilor sale, a lumii si a celorlalti este prin violenta.
