Din grecescul „Kustis”, care inseamna „vezica”, chistul dentar este o cavitate patologica care are un continut lichid, semi-lichid sau chiar aeric. Chistul este o tumora, deoarece corespunde unei cresteri a volumului unui tesut clar delimitat, fara o cauza precisa. Aceasta formare de tesut are loc in urma unei perturbari a cresterii celulare de tip benign. Chistul este o tumora benigna in masura in care nu este grava si nu poate da nastere la metastaze. Aceasta nu inseamna ca nu este patologic. Chisturile dentare sunt foarte frecvente si extrem de diverse.

Chistul dentar – posibilele cauze ale aparitiei

  • Chisturile pot aparea din resturile din osteogeneza, procesul prin care este construit tesutul osos. Aceste ramasite, izolate o perioada considerabila de timp, ar putea provoca, sub efectul unei stimulari de origine, inca putin cunoscute, formarea unui chist. Dupa unii specialisti, proliferarea brusca a acestor resturi este secundara inflamatiei de origine dentara sau parodontala si da nașsere la chisturi inflamatorii.
  • De asemenea, se stie ca formarea si dezvoltarea unui chist depinde de proliferarea celulelor, de acumularea de lichid in lumenul sau si de resorbtia osoasa. Acesti 3 parametri sunt apoi variabili in functie de tipul de chist existent.

Simptomele chistului dentar

  • Sfera orofaciala este deosebit de complexa din punct de vedere histologic. Aceasta caracteristica face posibila aparitia unei mari varietati de chisturi care vor avea legatura cu organul dentar. Exista chisturi odontogene, dar si chisturi non-odontogene. Cu toate acestea, diversitatea lor nu duce la aparitia unor simptome diferite.
  • In marea majoritate a cazurilor, umflarea osoasa este primul semn de avertizare. Consultul stomatologic este cel care certifica existenta umflaturii, in timp ce alti factori, precum varsta, frecventa, localizarea tumorii si anumite semne radiologice pot ghida diagnosticul.
  • Pe de alta parte, semnele dentare sunt inexistente. Cand apar insa anumite semne de avertizare, inseamna ca leziunea s-a extins semnificativ: dureri dentare, chiar scurte, mobilitatea dentara, o fistula, un sentiment de presiune, sangerare gingivala, fracturi spontane, tulburari de ocluzie, deplasari dentare.
  • In ciuda diversitatii lor, chisturile dentare au un punct important in comun, si anume, tratamentul lor. Cand chistul provoaca infectii secundare sau provoaca repercusiuni functionale sau inestetice, enuclearea ei se efectueaza chirurgical.
  • Tratamentul chirurgical sub anestezie generala poate fi posibil si in functie de starea leziunii. In cele mai multe cazuri, si spre deosebire de fistula dentara, leziunea nu dispare singura atunci cand se trateaza focalizarea infectioasa care se presupune ca este responsabila pentru aspectul sau.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here